Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins definitiv cererea prin care Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei – Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor solicita retrocedarea a 166.000 hectare de padure.
Instanta suprema a respins, joi, recursul declarat de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei – Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor si a mentinut decizia Curtii de Apel Cluj din 13 noiembrie 2013,instanta care respinsese retrocedarea celor 166.000 de hectare de padure revendicate de Fond.
Initial, in 2007, Tribunalul Suceava a dat castig de cauza Fondului Bisericesc si a obligat Romsilva – Directia Silvica Suceava si statul roman, prin Ministerul de Finante, sa puna la dispozitia Fondului Bisericesc o suprafata de 166.613 de hectare.
166.000 ha si 150 de cladiri
Fundatia privata Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, din care fac parte mai multe persoane fizice, este condusa de arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, IPS Pimen. Aceasta dorea sa intre in posesia a 166.000 de hectare de padure de pe raza judetului Suceava, precum si a 150 de cladiri si a peste 1.000 de kilometri de drumuri forestiere.
Fundatia sustine ca este aceeasi persoana juridica cu o alta fundatie, cu nume identic, infiintata de statul austriac.
Potrivit unui raport al Curtii de Control din 2013, prin doua ordonante din anii 1781 si 1783, imparatul Iosif al II-lea al Austriei (din 1775, nordul Moldovei-Bucovina intrase sub stapanire austriaca) dispune reducerea numarului de manastiri si schituri si “incamerarea” mosiilor acestora daruite de domnii Moldovei si de boieri cu conditia ca “veniturile sa se foloseasca pentru binele coreligionarilor din provincia in care s-au incamerat mosiile”.
Prin “Regulamentul bisericesc”, emanat de la autoritatea statala, a luat nastere Fondul Bisericesc.
In esenta, acest Fond era o fundatie de drept public, administrata de functionari ai statului si care avea drept scop emanciparea provinciei (veniturile se folosesc pentru a acoperi “cheltuielile pentru fetele bisericesti si pentru scoli”, iar surplusul pentru “binele obstesc, al religiunii si al omenirii”).
Curtea de Conturi nota ca, din punct de vedere al drepturilor de proprietate asupra patrimoniului fundatiei, statul austriac era titular.
Dupa unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918, statul roman a preluat drepturile asupra Fondului Bisericesc, iar trecerea administratiei Fundatiei de la stat la Mitropolia Bucovinei si invers, de cate doua ori, in perioada 1918 – 1925, nu a schimbat cu nimic raporturile juridice anterioare.
Prin Legea nr.70/1925 privind reorganizarea bisericii ortodoxe din Bucovina s-a acordat un statut juridic fundatiei, numita acum Fondul Bisericesc Ortodox – Roman al Bucovinei (FBORB), respectiv o fundatie speciala, autonoma cu personalitate juridica.
Prin urmare, FBORB era o persoana juridica de drept public, iar patrimoniul era al statului, fundatia neavand decat un drept de posesie.
Abonare
Distribuie:0000
