Tensiunile dintre Rusia, ţările europene, în special cele membre NATO, şi SUA au ajuns la cote de neimaginat în urmă cu ceva mai bine de un an. Anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi apoi proclamarea de către separatişti a două republici în estul Ucrainei a făcut ca NATO să se cocentreze pe fortificarea flancului estic, determinând şi contrareacţia Moscovei.
Statele baltice şi cele din Europa de Est trebuie întărite prin livrări de armament, pentru a combate ameninţarea Rusiei, a declarat comandantul forţelor NATO din Europa Centrală şi de Est, generalul german Hans-Lothar Domrose, într-un interviu pentru Die Welt. „NATO trebuie să înceapă detaşarea armamentului ofesiv pentru ţările baltice şi aliaţii din Est înainte de a trimite armament greu în Europa de Est”, a declarat vineri generalul german. “Trebuie să le oferim aliaţilor noştri armament modern şi eficient, precum elicoptere, artilerie, tancuri, sisteme de rachete antiaeriene şi echipament greu şi să-i antrenăm în folosirea lor”, a spus Domrose. “Ţările mari din NATO trebuie să vândă armament modern aliaţilor lor baltici la un preţ corect”, a mai spus generalul.
Comandantul forţelor NATO din Europa Centrala şi de Est nu consideră însă că Rusia va ocupa Ucraina, susţinând că un asemenea scenariu este “nerealist”. “Chiar dacă Rusia ar ocupa întreaga Ucraină, nu ar reuşi să suporte această ocupaţie. Preţul ar fi prea mare”, spune el.
Mii de militari, sute de tancuri, rachete de croazieră şi balistice
Declaraţiile generalului german vin imediat după ce presa occidentală a relatat despre existenţa unor planuri ale Pentagonului de detaşare a armamentului greu în Estul Europei. The New York Times a menţionat ca Washingtonul ar putea trimite în statele baltice, Polonia România, Bulgaria (posibil Ungaria) armament greu care să deservească circa 5.000 de militari. Ar fi vorba despre 1.200 de tancuri M1-A2 Abrams, tunuri autopropulsate şi vehicule Bradley APC. Acest plan nu a fost aprobat, deocamdată, de preşedinte sau de secretarul american al Apărării.
Mai mult, şeful statului major interarme al armatei SUA, generalul Martin Dempsey, a declarat în Congres că SUA ar putea să instaleze în Europa şi Asia rachete de croazieră şi balistice care să vizeze ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Ministerul Apărării din Rusia a cerut Pentagonului explicaţii în legătură cu declaraţiile generalului Dempsey.
Anterior apariţiei acestor informaţii, comandantul trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, spunea că Statele Unite au suficienta tehnică de luptă în Europa pentru a înarma o brigadă de blindate, însă comandanţii americani nu ştiu în ce ţară estică să fie compuse aceste forţe. Hodges vorbea despre 1.200 de vehicule blindate, dintre care 250 de tancuri, precum şi tunuri de 155 mm. Acestea ar reprezenta circa 60% din echipament, restul urmând să ajungă în Europa până la finalul anului. Polonia s-a oferit deja să găzduiască tehnică militară, în timp ce guvernul Lituaniei a aprobat un acord cu SUA care oferă bază legală pentru pre-poziţionarea de echipament militar în această ţară.
Reacţia Rusiei la mişcările NATO in estul Europei nu-i miră deloc pe generalii americani, atât timp cât “ei au spus deja cu un an in urma cele mai revoltătoare şi provocatoare lucruri”, spune generalul Hodges. “Sunt flatat că ruşii cred că au nevoie de 40 de rachete nucleare pentru a contracara o singură brigadă de blindate a armatei americane. Este iresponsabil din partea Rusiei să vorbească despre arme nucleare”, a spus el.
România, printre protagoniştii concentrării de forţe
România, alături de Polonia şi ţările baltice sunt actori principali în această concentrare de forţe. În urmă cu un an, pe teritoriul României, la Deveselu, a fost înfiinţată o nouă bază a Armatei Statelor Unite. Dacă aceasta a fost o decizie luată înainte de conflictul din Ucraina, găzduirea de către România a două comandamente NATO face parte din reacţia Alianţei la noua linie politică şi militară rusă.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat vineri, 19 iunie, ca Romania a “crescut foarte mult numărul de exerciţii în acest an, de pregătire în comun cu militarii din NATO şi mai ales cu partenerii noştri strategici, cu militarii din SUA. În acelaşi timp, pregătim operaţionalizarea celor două comandamente”.
Summitul NATO din 2014 a restabilit regulile jocului dintre Rusia si Alianţa Nord-Atlantică. La începutul acestui an NATO a decis să înfiinţeze centre de comandă în şase state din flancul estic – ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria. Măsura venit la scurt timp după decizia de a constitui un “vârf de lance” de 5.000 de militari în cadrul forţei de reacţie rapidă a NATO, suplimentată acum de la 13.000 la 30.000 de militari.
Două noi unităţi militare în Granizoana Bucureşti
România va gazdui două centre de comandă NATO. Este vorba de Unitatea de integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO FORCE INTEGRATION UNIT, şi Comandamentul multinaţional de Divizie, sub denumirea MULTINATIONL DIVISION SOUTH-EAST HEADQUARTERS. Potrivit solicitării preşedintelui Klaus Iohannis adresată Parlamentului, aceste două structuri vor avea indicative de unitate militară şi se vor înfiinţa în Garnizoana Bucureşti. Capacitatea operaţională iniţială va fi atinsă în 2016, iar capacitatea operaţională finală în 2018. Personalul va proveni din statele aliate.
Trupe fără număr
Baza legală a înfiinţării acestor unităţi este aceeaşi care priveşte şi … citeste in continuare.
loading…
Abonare
Distribuie:66000
