La 25 martie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Buna Vestire, prima dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, pe parcursul anului bisericesc.
De Buna Vestire, Cucul cântă pentru prima dată în an
În calendarul popular, Buna Vestire poartă numele de Ziua Cucului, pentru că pasărea care vesteşte lucruri importante pentru viaţa oamenilor, cântă pentru prima dată în acel an. Cântecul lui va răsuna până la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pave şi îndeplineşte multe misiuni.
Dar atunci, el se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta şi se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor. Cântecul cucului anticipează un eveniment important pentru oricine-l aude.
Un ritual pentru ziua când asculţi cântecul cucului
Cântecul cucului este aşteptat cu nerăbdare de oameni. Din vechime, de Buna Vestire, când cucul cânta pentru prima dată în acel an, oamenii se pregătesc pentru acest eveniment. Profeţia cucului se împlineşte dacă cel care-i ascultă cântecul îndeplineşte mai multe condiţii: este îmbrăcat în haine de sărbătoare, nu este supărat, flămând şi are bani buzunar.
Ce profeţii face cucul
Se spune că, dacă auzi primul cu-cu din spate sau din partea stângă, este semn rău. De asemenea, dacă auzi cântecul cucului când eşti nemâncat şi fără nici un ban în buzunar este un semn de rău augur. Dacă eşti îmbrăcat cu haine de sărbătoare şi auzi cântecul cu-cu ce vine din faţa ta este un semn că în acel an vei avea bucurii. În acelaşi timp, în unele zone rurale, bătrânii respectă tradiţia şi se adresează cucului, pentru a şti cât mai au de trăit: „ Cucule, Puiucule! /Câţi ani îmi vei dărui /Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din spatele acelei persoane, care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :”Cucu-n spate mi-a cântat şi moartea m-a săgetat!”.
În orice context, pentru vârstnicii care aşteaptă un răspuns referitor la câţi ani mai au de trăit, fiecare cântec cu-cu echivalează cu un an de viaţă.
În schimb, în această zi , feciorii şi fetele îl întreabă şi ei pe cuc: ”Cucule/ Voinicule!/ Câţi ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: însemna că acea persoană se va căsători în acel an.
Pentru fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede, părinţii acestora taie craca pomului pe care a cântat cucul şi o pun în scăldătoarea tinerelor, cu speranţa că fetele lor nu vor fi ocolite de peţitori. de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.
Tradiţii care alungă energiile negative
Se tămâiază casa
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte pentru împlinirea ritualului: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Prima persoană care se scoală în acea gospodărie trebuie să iasă din casă, să pună tămâie peste jar şi să înconjoare clădirea de trei ori; apoi, să afume vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că împlinirea ritualului are efecte benefice pentru gospodăria respectivă, deoarece alungă paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei case.
Se afumă lucrurile din gospodărie
Totodată, anexele casei şi lucrurile din gospodărie se afumă pentru a alunga blestemele şi gândurile negre.
Pescarii să nu dea peştilor mămăligă
Pescarii nu trebuie să arunce în apă, în ziua praznicului, mămăligă la peşti, pentru că vor muri toţi peştii care vor mânca din acea mămăligă.
Dacă ouă, găinile nu se pun sub cloşcă
Dacă ouă, găinile sau orice păsări de curte nu se pun sub cloşcă, pentru că puii născuţi nu vor fi sănătoşi. Mai mult, puii respectivi vor aduce pagubă în familia respectivă.
Nu se prestează munci în gospodărie sau la câmp
Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare gospodinele să spele rufe sau să coasă, iar gospodarii să lucreze la câmp.
Se adună vreascuri pentru ritualul din Joia Mare
În ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare a Paştelui. Când acest obicei, moştenit de la moşii şi de la strămoşii noştri, se practică într-o casă, se spune că în acea gospodărie se păstrează numai energiile pozitive, iar gospodarii vor fi apăraţi de necazuri tot anul.
Stupii şi vitele se aşează la soare
De Buna Vestire, apicultorii aşează stupii la soare pentru ca aceştia să fie plini de miere. De asemenea, vitele se scot din grajduri şi se lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca animalele de povară din gospodărie să fie sănătoase tot anul.
De Blagoveştenie este dezlegare la peşte
Chiar dacă suntem în Postul Mare al Sfintelor Paşte, de Blagoveştenie biserica acordă dezlegare la peşte. Totodată, peştele este un simbol al marelui praznic. De aceea, pentru a fi sănătoşi şi sprinteni ca peştele, este bine să mâncăm peşte în ziua praznicului. .
Pe 26 martie este prăznuit Arhanghelul Gavriil
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă şi în ziua următoare ( pe 26 martie), când credincioşii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhanghel Gavriil, numit Blagovestelnicul. Şi în această zi se mănâncă peşte, iar ritualul este respectat mai ales în Bucovina .
Sfântul Gavriil este protectorul nostru
Sfântul Gavriil este protectorul copiilor; el ne aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele rudelor tinere.
De aceea, este bine să dăruim pachete cu alimente copiilor şi tinerilor care poartă numele Arhanghelului Gavriil, pentru ca acesta să ne binecuvânteze cu noroc, pe noi toţi .
AbonareDistribuie:0030Like this:
Like Loading…
