Sute de migranţi se înghesuie în fiecare zi în jurul unui mic birou de înregistrare din Germania, aşteptând cu disperare ca numărul lor să fie strigat pentru a putea intra şi a primi un certificat – primul pas în procesul de obţinere a azilului. „Îmi doresc să fi rămas în Siria şi să nu vin aici. Am visat că Germania va fi un loc mai bun pentru noi, dar este atât de rău! Dormim în frig şi copilul mi s-a îmbolnăvit“, spune unul dintre refugiaţi.
Lângă centrul de înregistrare din Berlin, unii migranţi se caţără pe garduri pentru a vedea mai bine, în timp ce alţii stau pe iarbă, înconjuraţi de valize şi de sacoşe de plastic în care sunt puţinele bunuri pe care le mai au. Atunci când voluntarii le dau mere şi banane, izbucnesc certuri, notează Reuters.
Autorităţile trebuie să găsească cazare pentru iarnă, să ofere azilanţilor fonduri pentru a supravieţui, să trateze problemele de sănătate, să identifice migranţii fără documente şi să-i găsească pe cei care susţin în mod fals că sunt sirieni.
Şi apoi mai există şi provocarea de a-i trimite în apoi pe zecile de mii de migranţi cărora nu li se acordă azil şi să-i găsească pe cei care nici nu au depus cerere. Frank-Juergen Weise, şeful Biroului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF), estimează că sunt aproximativ 290.000 de persoane în Germania care nu au fost înregistrate.
REFUGIAŢII SE ÎNTORC ÎN SIRIA PENTRU CĂ NU MAI POT SUPRAVIEŢUI ÎN EXIL
Din ce în ce mai mulţi refugiaţi sirieni se întorc în zonele de război de unde au fugit din cauză că nu pot supravieţui în ţările gazdă din jur, după tăierea ajutoarelor, pentru că nu-şi pot permite să plătească traficanţii care să-i aducă în Europa sau pentru că, pur şi simplu le e dor de casă, notează Associated Press.
Întoarcerile în ţara natală, împreună cu o creştere a migraţiei către Europa semnalează faptul că în ţările-gazdă din jurul celor cuprinse de război condiţiile au devenit intolerabile, mărturisesc refugiaţii, dar şi lucrătorii umanitari.
„N-am mai primit niciun ajutor“, spune Adnan, 47 de ani, care aşteaptă într-o tabără de refugiaţi din Zaatari, din nordul Iordaniei, să-şi înscrie familia pentru un drum de întoarcere cu autobuzul, la graniţa siriană.
Peste patru milioane de sirieni au fugit de conflictele din ţară. Cei mai mulţi s-au stabilit în Turcia, Liban şi Iordania, mulţi trăind în zonele urbane, notează Adevarul.ro. Fiindu-le interzis să lucreze legal, ei depind de ajutoarele de la stat şi de slujbele la negru. Recentele tăieri de buget în cazul fundaţiilor şi subfinanţate, în special din cadrul Programului Alimentar Mondial, au fost devastatoare.
În Iordania, peste jumătate de milion de refugiaţi din mediul urban au fost loviţi cel mai dur de aceste tăieri de ajutoare. Aproximativ 100.000 de refugiaţi care trăiesc în tabere speciale nu au fost afectaţi de tăierile bugetare.
loading…
