„Dacă nu te găseşte Google, nu exişti”, spune o vorbă din epoca internetului. Pentru cei care îşi doresc să nu mai existe pe internet, Curte de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a dat recent o decizie de mare ajutor.
Un spaniol a cerut Autorităţii de supraveghere din Spania să oblige Google să nu mai indexeze referirile la persoana sa – acesta fusese executat silit de către stat, în urmă cu 12 ani, pentru nişte datorii la asigurările sociale, lucru care a apărut în presă, în cotidianul La Vanguardia. Speţa a ajuns până la CJUE (cauza Gonzalez vs. Google – decizia CJUE pe larg, aici).
Curtea de la Luxemburg a stabilit că indexarea rezultatelor căutărilor pe Google este o operaţiune de prelucrare a datelor cu caracter personal, ce este supusă legislaţiei europene şi, implicit, celei naţionale din fiecare ţară membră a UE. Totodată, instanţa a decis că nu poate obliga La Vanguardia să şteargă articolele în cauză, pentru că publicaţia şi-a făcut treaba în mod onest.
Potrivit deciziei CJUE, operatorii site-urilor de căutare trebuie să scoată de la indexare acele date care fac referire la o persoană, dacă cererea iniţiată de persoana respectivă este întemeiată, chiar dacă link-urile la care face referire motorul de căutare nu conţin informaţii eronate. Informaţia nu trebuie să cauzeze neapărat un prejudiciu persoanei care cere eliminarea datelor de la indexare, ci trebuie avute în vedere drepturile fundamentale ale individului.
Care sunt datele cu caracter personal
Datele cu caracter personal nu înseamnă numai codul numeric personal sau adresa de locuinţă. Definiţia din legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date este cu mult mai cuprinzătoare. Practic, datele cu caracter personal reprezintă cam orice informaţie despre o persoană prin care aceasta poate fi identificată sau identificabilă, direct sau indirect.
“date cu caracter personal – orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”.
Cum dispari de pe internet
Dacă o persoană nu mai doreşte ca Google să indexeze rezultatele care se referă la persoana sa, atunci îşi poate exercita dreptul de opoziţie. Totul porneşte de la o cerere scrisă adresată operatorului, în care sunt specificate informaţiile care trebuie suprimate. Operatorul e obligat să soluţioneze cererea în termen de 15 zile. Decizia CJUE se referă la toate companiile care operează motoare de căutare, fie că vorbim de firme mari precum Google, Yahoo! sau Microsoft – în cazul Bing.
Dacă în termen de 15 zile nu primeşte un răspuns sau primeşte un răspuns nesatisfăcător, atunci acesta este liber fie să depună o acţiune în instanţă, fie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), care îi comunică rezultatele în termen de 30 de zile.
ANSPDCP poate dispune eliminarea acestor date, iar deciziile sale pot fi contestate în instanţă.
Potrivit răspunsului ANSPDCP, plângerile sunt judecate în funcţie art. 14 şi/sau 15 din legea 677, în care sunt prezentate drepturile de intervenţie asupra datelor şi drepturile de opoziţie. Relevant pentru cei care vor să fie scutiţi de prezenţa pe Google este dreptul la opoziţie.
Potrivit art. 15, „persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare. În caz de opoziţie justificată prelucrarea nu mai poate viza datele în cauză”.
Dacă este vorba de prelucrări în scop de marketing, atunci persoana în cauză nu trebuie să ofere nicio justificare.
Amintim că decizia CJUE în cauza Gonzalez spune că nu trebuie neapărat ca informaţiile prelucrate să creeze un prejudiciu persoanei care cere îndepărtarea acestora, însă existenţa unui prejudiciu de imagine este un argument cu atât mai puternic.
Citește aici mai mult.
Distribuie:22010