După ce au construit șosele în arii protejate și au distrus habitatul multor pești cu microhidrocentrale, oficialii s-au hotărât să țină cont de traseul animalelor salbatice din România.
Legea europeană îi obligă să construiască pasaje speciale pentru ele, dacă se intersectează cu o autostradă. La Cluj, de pildă, un drum nu poate fi construit până când broscuțele din zonă nu vor avea o trecere specială.
Lucrările la un drum din județul Cluj ar fi trebuit terminate în aprilie. În baza legilor europene, ecologiștii le-au blocat pentru că drumul trece peste traseul unor broscuțe din specia Bombina și cer tuneluri speciale pentru ele.
Conform standardelor în vigoare, tunelurile pentru broaște trebuie construite cu diametru de 1 metru. Vor fi betonate și vor fi amplasate la fiecare kilometru de drum. Toată această construcție va crește prețul investiției cu 120.000 de lei.
Localnicii, dar și primarii se opun.
Localnic: „Nu ai niciun document cu care să atești existența acestor vietăți.”
Localnic: „Din cauza acestei asociații nu putem să implementăm acest drum. Mi se pare o absurditate.”
Dar nu este singura solicitare a ecologiștilor. În județul Hunedoara, de pilda, au fost revizuite lucrările la autostradă ca să fie amenajate pasaje pentru urși.
O problema similară o găsim și în zona codrilor Vlasiei. Prin mijlocul rezervației trece autostrada București-Ploiești. Iar ecologiștii susțin că mii de animale sunt afectate pentru că nimeni nu s-a gândit la ele în momentul în care șoseaua de viteză a fost construită.
Pe autostradă există doar un semn care îi avertizează pe șoferi că, atunci când circulă cu 130 de kilometri pe ora, în fața lor ar putea să apară o căprioară.
Ca să poată afla traseele preferate de animale, Garda de Mediu are un milion de euro, fonduri nerambursabile, din partea unor finanțatori norvegieni.
Va fi creată o aplicație pe care administratorii zonelor protejate sau chiar turiștii o pot descărca pe telefon. Când văd un animal, îi pot face o poză și urmează să indice poziția acestuia pe GSP. Informațiile ajung într-un server.
Cornelia Elena Ghiță, manager de proiect: „Bine de știut că în acea zonă există acel animal. Ne ajută să stabilim traseul acestor animale.”
Deocamdată, autoritățile știu habitatul aproximativ al unor animale. De pildă, Ursul Brun. Însă de multe ori datele sunt vechi, iar șoselele sau construcțiile au afectat traseele acestor animale.
Sursa: stirileprotv.ro
loading…
