Unele vorbe folosite pentru alintarea celor dragi pot fi utilizate universal, ca de exemplu „îngeraş” sau „dragă”. Altele sunt, însă, intens folosite doar în anumite ţări, iar traducerea lor ar părea poate chiar jignitoare atunci când sunt folosite în acelaşi scop, dar în altă limbă.

BBC, în colaborare cu profesorul Paul Noble, au făcut o listă cu cele mai folosite cuvinte de dezmierdare din mai multe ţări ale lumii:

În timp ce în engleză se foloseşte „sweetie”, iar în română noi am spune „dragule” sau „drăguţă”, francezii se alintă spunându-şi „puricele meu” sau „ma puce”. Acest apelativ ar putea fi pus şi pe seama faptului că în trecut, curăţarea reciprocă de purici a cuplurilor era considerată chiar o activitate plăcută sau intimă.

„Petit chou” este tot un alint franţuzesc care s-ar traduce în limba română prin „mica varză”. Pentru francezi, însă, această sintagmă este similară cu a-i spune „iubito”/„iubitule” unei persoane dragi. „Chou” care înseamnă varză este folosit pentru a denota ceva mic şi rotund, de regulă un produs de patiserie franţuzesc, denumit şi „chou a la creme”. Carla Bruni, de exemplu, îşi alintă soţul (fostul preşedinte al Fanţei, Nicholas Sarkozy) cu apelativul „chouchou”, adică „dragule”.

Similar cu „chouchou” este cuvântul de alint portughez „chuchuzinho” care înseamnă „dovleac”.

Probabil că a dezmierda o persoană dragă cu apelativul „ou cu ochi” ţi se pare ciudat, dar japonezii folosesc această expresie, „tamago kato no kao” ca semn de apreciere şi dragoste, cu atât mai mult cu cât o persoană cu faţă ovală, ca un ou, este considerată atractivă în cultura japoneză.

„Terron de azucar” este un mod de exprimare a afecţiunii specific spaniolilor şi face aluzie la produsele dulci, putând fi tradus prin „cub de zahăr”.

„Fructul inimii mele” sau „buah hatiku” este un apelativ indonezian. Tot mai des, acest alint este folosit pentru dezmierdarea copiilor. Termenul apare tot mai des chiar şi în articolele dedicate părinţilor şi chiar este folosit pentru numele diverselor organizaţii orientate către copii.

„Elefănţel” este un alint specific populaţiei din Thai. “„Chang noi” este folosit ca şi alint tocmai datorită simbolului acestui animal foarte apreciat de locuitorii din această zonă şi considerat aducător de noroc (în special elefanţii albi). Chiar şi steagul Thai poartă simbolul elefantului.

„Ghazal”, adică „gazelă” este modul în care sunt alintate femeile de bărbaţii arabi. Poeziile arăbeşti clasice conţin numeroase pasaje legate de frumuseţea „gazelelor” şi despre privirile lor pătrunzătoare care pot “ucide” vânătorii (adică bărbaţii). „Laki uyounul ghazal” sau „ochii tăi sunt precum ochii de gazelă” este o replică folosită de bărbaţi atunci când cad pradă farmecului unei femei.

Povestea dezmierdului chinezesc „chen yu luo yan” este una cu adevărat frumoasă. Chiar dacă în traducere, acest alint sună ciudat, „peşte scufundat, gâşte picate”, în spatele acestei sintagme se află istorioara lui Xi Shi, o femeie atât de frumoasă, încât atunci când privea către un peşte, acesta era complet ameţit de frumuseţea ei, încât uita să înoate şi se scufunda în apă. Cârdurile de gâşte uitau să mai dea din aripi atunci când zburau deaspra ei şi se prăbuşeau spre pământ.

„Golubchik”/„golubushka” este un alint rusesc folosit de Puşkin în semn de afecţiune pentru bona sa într-unul dintre poemele pe care le-a scris. Nu este exlusă originea biblică a acestui alint tocmai datorită influenţei traducerii slavone a Bibliei asupra formării limbii ruse. Scris original în ebraică, în capitolul Cântarea Cântărilor din Vechiul Testament, versetul cu pricina este „Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta, şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta plăcută“.

Abonare
Distribuie:38000

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here