Dependenta emotionala creata de retelele sociale

Lumea digitala globalizata ne-a apropiat progresiv de o realitate a interactiunii interpersonale marcata de comunicare rapida, depersonalizata, decontextualizata si in care principalul focus motivational este asteptarea neincetata a unui raspuns sub forma de mesaj audio sau text. Notorietatea cu care acest stil de comunicare transcende inceputul, mentinerea/consumarea si incetarea relatiilor de cuplu este in crestere. In acest fel, cand vine vorba de realizarea unui echilibru costuri/beneficii: Ce castiguri reale in dezvoltarea emotionala a unui cuplu are acest format?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, ne-am dorit sa dezvoltam acest articol in care va prezentam o imersiune in diferite studii si concepte care implica aceste noi surse de toxicitate in relatiile emotionale.

Pentru a intelege semnificatia acestei dinamici, in care o persoana se poate implica in dependenta emotionala tehnologica, am vrut sa impartasim cu voi diferite exemple de filme:

• „Her” (2003): Acest film transgresiv cu Joaquin Phoenix ca protagonist, ne duce la o perspectiva dependenta atasata disfunctional a unui barbat cu un sistem de operare, dand un nou context relatiilor si trasand un viitor ipotetic in care constructia emotionala. relatii.
• „Catfish” (2010): Acest documentar incearca sa materializeze un mesaj de amenintare, de precautie, din cyberbullying care se bazeaza pe modul in care, prin aplicatii de matchmaking, sunt create noi identitati care favorizeaza probleme psihologice pentru alte persoane de catre utilizatorul care le creeaza.
• „10000km” (2014): In acest film puteti vedea schimbarea pe care noile tehnologii au adus-o in viata noastra. Iar paradigma care este ridicata in aceasta poveste este posibilitatea de a ineca o relatie prin abuzul de contact.

Care este experienta noastra prin intermediul TIC? 

Construirea relatiilor sociale si emotionale prin intermediul internetului are o baza de baza:

Aceasta sursa de comunicare are propriul sau limbaj cu propriile conotatii de inteles precum si propria sa baza de erotism care incadreaza un nou mod de a trai aceasta experienta ca o fantezie subiectiva.

Astfel, retelele sociale conform mai multor autori din disciplina noastra ofera o abordare virtualizata a afectivitatii. Acest lucru examinat in continuare arata dovezi ale a doua contexte de relatie diferite.

Pe baza acestor diferente, s-ar putea intreba : Sunt motivele conflictului si dezvoltarea problemelor relationale aceleasi in aceste doua contexte?

Adevarul este ca, potrivit unor studii comparative recente in care au fost utilizate atat masuri longitudinale (a evolutiei temporale a diferitelor cupluri virtuale si reale), cat si masuri transversale (avansuri in relatia in diferite generatii atat a cuplurilor virtuale cat si reale), acestea indica ca problemele de dependenta emotionala si conflictele conjugale si relationale asociate acestora au un motiv similar atat prin comportamentele cibernetice ale cuplurilor virtuale, cat si in comportamentele de convietuire ale cuplurilor reale.

In plus, acest lucru nu s-ar opri aici, intrucat caracteristica primara prezentata de persoanele care exercita comportamente dependente digital si personal este aceeasi: cautarea exclusivitatii. Ambele profiluri dependente stabilesc comportamente comunicative pentru a accesa acel „loc privilegiat” prin atasarea disfunctionala de cealalta persoana.

Cu toate acestea, exista diferente generationale in modul in care aceste comportamente dependente sunt contextualizate?

Principala diferenta consta in utilizarea diferentiala a TIC in populatia tanara si populatia adulta mijlocie si in varsta , intrucat 98,2% din populatia tanara intre 16 si 24 de ani utilizeaza telefoane mobile conform INE. , iar tinerii oamenii insisi au ca scop principal utilizarea telefoanelor mobile ca modalitate de comunicare si socializare.

Asa se face ca principalele retele de socializare (WhatsApp, Instagram, Twitter, Tinder, Tik Tok) din diferitii lor algoritmi si strategii de publicitate atractive genereaza un efect de idealizare in raport cu stilul de viata social orientat spre convietuirea in cuplu, indiferent de conflict.

Si in acest sens, acest stil de viata virtual incearca sa ridice pentru spectatorii/spectatorii acestor retele o aparenta armonie si afinitate a membrilor care sunt expusi (Influenceri) creand un mesaj intrinsec si implicit: „Daca vrei sa realizezi aceasta legatura emotionala, Este in puterea ta sa dai totul pentru a-l atinge.”

Prin urmare, aceste baze sunt cele care consolideaza un obicei in consumatorul digital, care in timp favorizeaza simptome clare de dependenta. Acest sentiment de „legare” ii va face pe unii utilizatori sa ceara manifestari constante de afectiune pentru ceilalti, o cautare exhaustiva a fericirii reflectata aparent atat in ​​publicatiile frecvente, cat si in mesajele directe si indirecte de goliciune si nevoie de afectiune.

Dependenta emotionala si modul in care populatia tanara o traieste.

Dupa cum s-a explicat mai sus, cautarea de noi relatii virtuale a fost posibila datorita schimbarilor din media, retelele sociale si tehnologice care au configurat un cadru contextual similar cu o relatie romantica reala.

Dar ce se intampla cu adevarat in sfera psihologica a fiecarui utilizator pentru a forma aceasta legatura virtuala?

Pentru autori precum Widen (2016), se considera ca interactiunea cu o persoana ofera virtual utilizatorului sa fie deschis catre o abordare imaginativa si planuri de viitor. Si acest lucru la randul sau este sustinut si de alti autori precum Hansen care mai adauga ca structura digitala, cu o interfata practica si simpla si algoritmi de intarire pentru utilizator, favorizeaza un sentiment de securitate si invulnerabilitate fata de eventualele amenintari latente. precum publicarea de informatii confidentiale sensibile.

In acelasi timp, este obisnuit sa vedem cum populatia tanara, prin aceste mass-media, va minimiza sentimentul de pericol prin codificare si educatie digitala progresiva, dezvoltand la baza unei expuneri sociale intime la oameni care nu isi impartasesc mediul apropiat. sentimentul idealizat de „falsa intimitate”.

Pe de alta parte, adaugata acestui sentiment de „falsa intimitate” , un alt dintre elementele substantiale care contribuie la consolidarea dependentei emotionale in cuplu prin intermediul mijloacelor digitale este credinta de „predare totala” fata de cealalta persoana care are dureri si dureri. consecinte placute in parti egale. Acest stil de gandire are ca principal factor de deteriorare dezechilibrul progresiv in cresterea temporara a costurilor si pierderea beneficiilor din partea cuplului implicat .

Pe langa toate cele de mai sus, un alt motiv psihosocial pentru formarea acestei legaturi virtuale este ca acest context permite utilizatorilor timizi si nesiguri sa intalneasca candidati pentru viitori parteneri. Iar acest management al emotiilor din virtualizare face ca acest profil psihologic al utilizatorilor distantati spatial sa impartaseasca informatii private dintr-o perspectiva de protectie si liniste, ajustandu-si experienta de interactiune in diferite formate si niveluri de intimitate (audio, apeluri video sau mesaje text).

Unii autori, precum Bescos (2002), propun ca constructia relatiilor virtuale si fata in fata stabileste ca principala diferenta ca in cele din urma exista tendinta de preocupare pentru cunostintele personale, iar primul ar avea ca obiectiv principal de a consolidarea relatiei. Aceste informatii au fost extinse ani mai tarziu, sugerand ca relatiile virtuale, avand prima lor abordare digitala, vor insemna ca, desi intalnirea fata in fata are loc in aceste relatii, baza comunicarii va continua sa fie virtuala.

In cele din urma, alti autori propun o viziune in care procesul de constructie al ambelor relatii este similar, totusi, ponderea planificarii si modelarii ascunse (gandirea premeditata despre „ce sa-i spuna” si „cum” celeilalte persoane) in functie de circumstante. este mai mare in relatia virtuala. Si in aceasta sectiune, fata fizica ar fi cea mai supusa modelarii de catre utilizator, pe langa faptul ca genereaza un efect dezinhibitor care aduce beneficii persoanelor cu un profil mai nesigur, ceea ce le permite sa aiba o participare mai activa la conversatie.

Dependenta emotionala: descriere, etiologie si diagnostic.

Pentru a aborda conceptul de dependenta emotionala actuala si modul in care aceasta s-a diversificat prin diferite canale si in populatii de diferite varste (Copii, Tineri, Adulti si Seniori), comportamentul dependent trebuie considerat ca un continuum care merge de la o fateta izolata a personalitatii, pana cand este privit la sfarsitul continuumului ca o tulburare de personalitate. Acest lucru a fost studiat de autori precum Millon si Everly (1985) in modelul lor circular. Acest model se bazeaza pe 2 dimensiuni, plasand profilul dependent intr-un stil polarizat de Afiliere Sociala.

Dar… ce este de fapt dependenta emotionala? :

De aceea, concepte precum „Nevoie”, „Afectiv” si „Extrem” sunt folosite de noi ca profesionisti in domeniul sanatatii mintale atunci cand abordam pacientul catre o abordare de terapie psihoeducationala care distinge notiunile de baza ale stilurilor de relatie:

Asa se face ca, din pozitionarea noastra terapeutica, lucram cu semantica cuvintelor „nevoie” si „dependenta” si incercam sa ghidam pacientul catre o repozitionare si restructurare a cautarii dorintei mai aproape de expresia sanatoasa a afectivitatii.

Pe de alta parte, din manualul DSM-V (2013) (Manualul nostru psihopatologic si diagnosticul de referinta) se propune ca dezvoltarea unei Tulburari de Personalitate Dependenta, boala cronica in copilarie si anxietatea de separare fiind conditiile care preced aceasta dezvoltare patologica. .

In plus, pentru autori precum Millon, dependenta emotionala se explica prin doi factori:

• Factori biogene:
  • Dorinta de a face fata fizic insuficientei tiroidiene cronice.
  • Biotip endomorf sau ectomorf.
• Factori de mediu:
  • Tendinta catre supraprotectia familiei.
  • Deficiente in competente competitive si de autonomie.
  • Monitorizarea rolurilor sociale atribuite in prezent de societate la nivel digital si global.

In acest fel, diversi autori au incercat sa studieze in profunzime profilul si identitatea psihologica a unei persoane cu dependenta emotionala si mai jos va prezentam cateva dintre cele mai reprezentative si apropiate caracteristici pentru cititor:

Atasament anxios.

In lucrarea sa despre Atasament, Bowlby (1980) a definit acest concept ca fiind legatura psihologica de durata dintre ingrijitor si copil care permite geneza si structurarea comportamentului si stabilitatea emotionala ulterioara.

Asa a conturat acest autor un tip de atasament care a fost asociat cu aceste dificultati emotionale asociate cu despartirea de figurile lor de atasament, tipul anxios. Consta in temuta lipsa de protectie si separarea copilului de ingrijitor care se manifesta prin teama de pierdere a figurii legate, cautarea proximitatii si protestul pentru separare.

De aceea, din punct de vedere evolutiv, autori precum Rutter (1990) au oferit informatii complementare viziunii lui Bowlby, presupunand ca ceea ce influenteaza aparitia comportamentului patologic de dependenta afectiva este pierderea legaturilor emotionale.

Astfel, concluzia despre profilul dependent este ca dupa „experiente repetate de neputinta, precum calitatea proasta a relatiei anterioare, acestea ar putea declansa factori de anxietate de separare si astfel sa genereze o calitate mai proasta a relatiei din partea acestor profiluri”. si, prin urmare, devin atasati de ceilalti”.

Sociotropie.

Este un stil cognitiv prezent la unii pacienti care pot fi predispusi la depresie. Dar in raport cu persoanele cu dependenta emotionala, sociotropia evidentiaza la individ o nevoie imperativa de afectiune, frica si supraevaluare a emotionalitatii.

In acest fel, acest concept a facut parte dintr-o realitate psihologica dihotomica in care antagonistul sau ar fi autonomia in care evenimentele declansante ale acestui comportament ar fi realizarea unor realizari personale, iar sociotropia ar fi legata de evitarea respingerii.

Relatii.

In ceea ce priveste tiparele lor de interactiune sociala, persoanele cu dependenta emotionala urmeaza tipare comportamentale legate de un tip de personalitate autodistructiva.

Dar… in ce consta acest tip de personalitate?; Merita sa evidentiem cateva modele de comportament care ar defini acest personaj ca dezvoltarea unor relatii in care persoana cu dependenta emotionala are tendinta de subordonare fata de parteneri sau prieteni, respingerea ajutorului sau a laudelor si o dispozitie disforica sau anxioasa.

Nevoia de consolidare/aprobare sociala.

In profilul unei persoane cu comportamente dependente emotional iese in evidenta preocuparea progresiva pentru „a fi placut” si aceasta nevoie creste pe masura ce legatura creste. Acest lucru, deci, contribuie la o crestere a preocuparii si a rumeirii persoanei de a avea aprobarea grupului sau social si de a avea afectiune din partea oamenilor cu care se sacrifica pentru a-si mentine legatura.

Cautati relatii exclusive.

Acesta este unul dintre motivele pentru care majoritatea declanseaza comportamente de separare, blocare, despartire sau Ghosting (despre care se va vorbi mai tarziu in articol). In ceea ce priveste acest tip de comportament de exclusivitate, diversi autori au incercat sa stabileasca comportamente de exclusivitate care ar putea aparea in dependente.

Tendinta de a relationa cu persoane cu trasaturi narcisiste si manipulative.

Tendinta persoanelor dependente emotional de a alege persoane lipsite de empatie si afectiune a fost studiata de mai multi cercetatori, acordand privilegii partenerilor lor, care sunt sursa idealizarii lor si motivul laudelor lor.

In rezumat, se pare ca pentru autori precum Kenberg (1994) si Glickauf-Hughes si Wells (1991), supraevaluarea unui pol (ceea ce o face persoana dependenta) implica minimizarea celuilalt (ca persoana care este admirata de dependentul o face de obicei). ).

Dominanta in partenerii lor.

Cu tot ce este descris mai sus, se poate confirma ca dependentii emotionali se implica frecvent in relatii asimetrice, asumand o pozitie de subordonare si partenerii lor sau oameni admirati ca dominanti.

Acest lucru creeaza un filtru partinitor (partial) al realitatii in care persoanele dependente isi admira continuu partenerii, evidentiindu-le virtutile si minimizandu-si defectele, indurand dispretul lor constant.