Interviu cu Marius Șuiu despre învățământ, politică, cultură civică și Twitter
Home > Interviu cu Marius Șuiu despre învățământ, politică, cultură civică și Twitter
Marius Șuiu, student în Suedia, la Universitatea din Malmo, este posesorul unui cont foarte interesant de Twitter: @SuiuMarius. Opiniile sale extrem de pertinente, publicate pe Twitter, ne-au determinat să-i solicităm un interviu:
Onlinereport.ro: Cum este viaţa de student în Suedia?
Marius Şuiu: Nu pot să răspund în general despre viața de student în Suedia, fiindcă orașul în care locuiesc în acest moment, Malmö, este destul de diferit față de alte orașe cunoscute ca fiind orașe studențești. Însă presupun că nu poate fi cu mult prea diferit față de viața de student în România (deși nu am studiat în România pînă acum). Suedezii în general o filosofie de viață bazată pe moderație: nici prea-prea, nici foarte-foarte, așa că profesorii și sistemul educațional ne induc aceeași stare și nouă, studenților. O diferență pe care am sesizat-o este faptul că sistemul universitar e orientat spre student. Asta înseamnă că există anumite așteptări de la student, cum ar fi accentul pe studiul individual în locul unui număr mare de cursuri. Însă consider că mi se potrivește destul de bine sistemul ăsta.
Onlinereport.ro: Ce ar trebui sa înveţe România din experienţa suedeză?
Marius Şuiu: Suedia a fost cunoscută dintotdeauna ca un stat welfare, un stat asistențial, ”de stînga”, care oferă cetățenilor multe beneficii, dar pentru care cetățenii plătesc taxe relativ mari. Nu vreau prin asta să intru în polemici politice, dar iată că și România, în cea mai mare parte a istoriei ei democratice, a fost condusă de guverne de stînga, dar care însă nu au prea reușit să ofere beneficii consistente cetățenilor. Cred că România trebuie să învețe de la Suedia și Scandinavia în general cum să aplice socialismul. Cuvîntul are conotații negative pentru noi, românii, dar aici nu îl folosesc cu una dintre acele conotații.
Onlinereport.ro: Ce părere aveţi despre modul în care se face politica în România?
Marius Şuiu: Cred că întrebarea aceasta este prea mare pentru mine. Însă, ca să răspund, consider că politica în România s-a aflat, pentru o scurtă perioadă de timp, pe un drum bun. Vorbesc despre perioada în care exista totuși o opoziție consistentă în politica românească. În ultimii ani, însă, dreapta românească a cam dispărut, din diferite motive. Situația e periculoasă, căci o țară cu un ”superpartid” (fie el de dreapta sau de stînga) poate foarte ușor cădea pradă autoritarismului. Iar aici ajungem la conotațiile negative ale cuvîntului socialism. Din nou, consider că părerea mea nu e îndeajuns de bine informată ca să fie luată serios în seamă.
Onlinereport.ro: Care este opinia dumneavoastră în legatură cu manifestaţiile pro-Roşia Montană şi anti-exploatarea gazelor de şist?
Marius Şuiu: Aceasta este o altă întrebare pentru care nu mă simt pregătit. Nu sînt nici inginer, nici geolog, nici ecologist. Și chiar mi se pare că media nu prea reușește (nu vrea?) din diferite motive să-i chestioneze totuși, pe oamenii ăștia, care ar putea avea o părere informată.
Dar, ca să răspund, democrația presupune posibilitatea și, de cele mai multe ori, cere existența protestelor. Protestele care instaurează democrații sau care au într-adevăr, cerințe valide, trebuie să aibă lideri cu capul pe umeri, trebuie să aibă agende bine stabilite, trebuie să aibă obiective coerente. Însă nu cred că este și cazul celor anti-exploatărilor de la Roșia Montană, respectiv ale gazelor de șist. Din nou, protestele sînt bune, dacă au cerințe valide, coerente și dacă sînt făcute cu moderație (uitați-vă la francezi, unde există o inflație de proteste care deja nu mai au efectul scontat). O mică paranteză: Consider că România este totuși o țară mult prea săracă pentru a ridica pretenții cum sînt cele ale protecției mediului înconjurător. Sună groaznic, dar trebuie s-o recunoaștem.
Onlinereport.ro: Credeţi că România a scăpat de obsesiile comunismului sau mai există tare, sub forma unor stereotipuri cum ar fi, de exemplu: “naţionalizarea înseamnă să dai poporului bogăţiile înapoi”, “capitalismul înseamnă exploatare”, etc.
Marius Şuiu: Nu, nu a scăpat. Dar generațiile se schimbă. Mare parte dintre foștii colegi de liceu nu ar ști ce înseamnă naționalizare și s-ar împiedica de conceptul de capitalism (luați ca exemplu tinerii de pe la proteste, care țin telefoane scumpe în buzunarele jeanșilor cumpărați de la H&M – dar, cu toate astea, strigă jos capitalismul). Nu e neapărat rău; înseamnă că nu sînt prinși în stereotipurile astea. Însă o parte destul de mare dintre părinții și bunicii noștri încă văd lumea în alb sau în negru. Dar ei nu sînt de blamat. Tinerii de mai sus sînt.
Onlinereport.ro: Ce părere aveţi despre twittosfera românească?
Marius Şuiu: Twittosfera românească e tînără și relativ irelevantă. Între poze cu pisici și pînă la scandaluri pe pișcot, găsesc foarte rar informații serioase în limba română. Nu mă înțelegeți greșit, folosesc Twitter zilnic, dar ca pe o metodă de relaxare.
Onlinereport.ro: Cine ar fi, în opinia dumneavoastră, echivalentul Antena 3 și B 1 TV, pe Twitter. Dar pe bloguri?
Marius Şuiu: Pe Twitter, echivalentul Antenei 3 sînt conturile care ”răsar” înainte de alegeri și fac propagandă plătită. Nu vreau să numesc. Cît despre bloguri, echivalentul Antenei 3 ar fi cu siguranță blogurile așa-numiților A-Listeri, care nu-și mai aduc aminte cînd au scris un articol care să nu fi fost plătit/comandat. Din nou, nu vreau să dau linkuri. Cine citește bloguri știe despre cine vorbesc.
Onlinereport.ro: Ce conturi merită urmarite şi care sunt conturile pe care nu le-aţi urmări niciodată?
Marius Şuiu: Conturi care merită: Andi Moisescu (@andimoisescu), Paul Tița (@paultita), Ioan T. Morar (@itmorar), Craig Turp (@bucharestlife).
Conturi care nu merită: Cetin Ametcea (@arhi), Mircea Badea (@lupulalbastru1).
Onlinereport.ro: Întrebare de final: România, încotro?
Marius Şuiu: România are un potențial imens, însă îmi pare că avem un complex de inferioritate. Media joacă un rol foarte important în procesul ăsta. Ni se arată numai ce au furat niște romi prin Olanda, Italia, Spania, șamd, dar nu ni se arată ingineri care lucrează la Microsoft sau NASA. Și sînt. Străinii nu ne urăsc și nu ne discriminează, așa cum ne place să credem. Dimpotrivă. Străinii ne iubesc, străinii fac diferența între români și români de etnie romă; străinii vor să viziteze România, vor să investească în România. Dar ne tăiem singuri craca de sub picioare. De o schimbare e într-adevăr, nevoie, dar sper să nu fie prea tîrziu. Au trecut, totuși, 23 de ani…
