Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Numele Agenţiei a fost modificat, devenind astfel Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi nu Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, aşa cum era iniţial.
Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 13 octombrie, Camera Deputaţilor fiind for decizional, scrie Agerpres.
Agenţia este condusă de un director general – judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor – numit prin ordin al ministrului Justiţiei.
O persoană pentru a fi numită director general adjunct al Agenţiei trebuie să fie funcţionar public în cadrul Ministerului Finanţelor sau Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, să fie licenţiat în ştiinţe economice şi să deţină vechime în specialitate economică de cel puţin 8 ani şi să nu facă parte din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică, scrie economica.net.
Agenţia îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenţiei, trei reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintre care unul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi unul din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Desemnarea membrilor Consiliului se realizează prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituţii reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani, potrivit documentului.
Calitatea de membru al Consiliului sau de preşedinte al acestuia nu este incompatibilă cu funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau de funcţionar public.
Proiectul prevede că bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Agenţiei. Bunurile pot fi utilizate pentru obiective de natură socială: asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi Academiei Române şi academiilor de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public, sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.
Potrivit economica.net, sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanţului anual prezentat de Agenţie, câte 20% pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi pentru Ministerul Sănătăţii şi câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, pentru Ministerul Public, pentru Ministerul Justiţiei şi pentru asociaţii şi fundaţii cu obiect de activitate în domeniul social şi pentru academii de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale.
Aceste instituţii vor prevedea anual cheltuieli suplimentare bugetului alocat fiecărui ordonator de credite, altele decât cele pentru salarii, premii ori stimulente.
loading…
