Bacalaureatul Internaţional, „paşaport“ pentru străinătate
Home > Bacalaureatul Internaţional, „paşaport“ pentru străinătate
În timp ce abia jumătate dintre liceenii din instituţiile de stat româneşti reuşesc să promoveze Bacalaureatul naţional, există deja câteva mii de tineri din şcoli private care au obţinut diploma de Bac Internaţional, care este recunoscută la nivel mondial. În ţară încă nu e recunoscută automat, un proiect de lege în acest sens urmând a fi pus pe masa Parlamentului anul viitor.
Studiază şase materii de cultură generală, de la limba maternă şi limbi străine, până la ştiinţe socio-umane, exacte, ale naturii şi chiar arte, la alegere. Fac obligatoriu un stagiu de voluntariat, după inima lor, şi predau la final un eseu. Trebuie să arate că tot ceea ce au învăţat în ultimii doi ani de liceu le-a oferit suficiente abilităţi încât să se descurce oriunde în lume, mai ales că au avut parte de cursuri şi examene într-o limbă străină. Evaluarea este externă, internaţională, iar plagiatul – exclus.
Acesta ar fi, pe scurt, programul de Bacalaureat Internaţional (IB), vechi de peste 45 de ani şi utilizat acum în România de trei şcoli private din Capitală: Şcoala Internaţională Americană din Bucureşti, Şcoala Internaţională Mark Twain şi, mai nou, Şcoala Europeană. Însă doar primele două se pot lăuda cu câteva generaţii de absolvenţi.
Program destinat iniţial copiilor de diplomaţi, programul nu este însă recunoscut de Ministerul Educaţiei şi cei care vor să studieze la o facultate din ţară trebuie să treacă prin procesul de recunoaştere a diplomei, ca şi cum ar fi studiat peste hotare. O iniţiativă legislativă de recunoaştere a acestui tip de Bac va fi depusă în Parlament, având-o ca iniţiator pe deputatul PSD Cătălina Ştefănescu, care susţine că deocamdată proiectul se află în faza de dezbatere, urmând ca după aceea să fie introdus în comisiile parlamentare.
Un astfel de program presupune însă costuri destul de ridicate, în special pentru şcoala care vrea să se acrediteze, costuri ce pot ajunge şi la aproape 10.000 de euro în total, incluzând cursurile de pregătire şi de actualizare a informaţiilor despre programul internaţional. Iar elevii trebuie să achite în jur de 500 de euro, taxa de înscriere şi de examinare de la final. Taxele detaliate se găsesc pe site-ul Organizaţiei de Bacalaureat Internaţional, care a acreditat până acum programele sale în aproximativ 3.500 de şcoli din 144 de ţări ale lumii.
Absolvenţi admişi peste hotare
Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti oferă acest program din 1997 şi, de atunci, numărul absolvenţilor a variat de la 10 la aproape 50 pe an, spune Cătălina Gărdescu, Manager of Admissions and External Relations. În jur de 70% dintre elevii şcolii sunt străini şi vizează universităţi străine, dorite de altfel şi de tinerii români care studiază pe modelul internaţional.
„Această diplomă certifică standardele ridicate ale competenţelor absolvenţilor IB, le oferă noi oportunităţi ca viitori membri ai pieţei muncii şi reprezintă ,«paşaportul» către universităţi de renume, acest tip de bacalaureat fiind recunoscut şi apreciat în toată lumea“, spune Gărdescu. De altfel, absolvenţii IB ai Şcolii Americane au ajuns după absolvire la universităţi din SUA, Canada, foarte mulţi în Marea Britanie, dar şi în alte oraşe mari din Europa, precum Paris, Elveţia, Olanda sau Austria.
Diferenţa faţă de Bac-ul naţional
„Bac-ul este un examen pentru care elevii se pregătesc prin multă memorare şi reţinere de informaţie în special în clasa a XII-a, obţinând note numerice care le arată mai mult sau mai puţin valoarea adevărată sau pur şi simplu modul în care au redat o informaţie la un anume moment din viaţa lor. IB este un program de doi ani, în care elevii se pregătesc, discută cu coordonatori de programe, învaţă să-şi redacteze lucrări, dau examene de simulare, iau note care să le prezică succesul sau insuccesul, scriu eseuri, fac serviciu în favoarea comunităţii şi multe alte proiecte, toate ducând la formarea unui profil care să reprezinte rezultatul anilor de studiu“, este de părere Gărdescu.
Citește aici continuarea articolului.
