Pe langa pasari, nuferi, paduri inundate, pescari si stuf, mai există ceva ce caracterizează peisajul paradisului numit Delta Dunarii: arhitectura. Nu este vorba despre un stil arhitectural sofisticat, care sa fi revolutionat curentele europene, ci despre casele mici, acoperite cu stuf, a caror functionalitate poate fi inteleasa cel mai bine de localnici.
Delta Dunarii este, pe langa un ecosistem unic in Europa, si o enclava etnografica, impresionand prin traditii si arhitectura vechi de sute de ani. Simple, dar frumoase, casele traditionale din Delta Dunarii reflecta perfect mediul in care sunt construite, combinand culori care fac trimitere la apa atotinconjuratoare si la intinderile de verdeata si materiale pe care natura le-a oferit din abundenta. Case mici din chirpici si piatra, invelite in stuf, cu ferestre vopsite cel mai adesea in albastru si cu usi si ferestre impodobite cu motive florale si zoomorfe, poarta cu ele simplitatea plina de farmec a locurilor in care apa si pamantul se impreuneaza in peisaje fascinante, scrie casepractice.ro.
Specifica acestei zone din Romania este amplasarea locuintelor nu dupa un plan anume, ci in directa legatura cu caile de acces si din acest motiv satele din Delta Dunarii au adesea o structura neregulata. Din punct de vedere al arhitecturii traditionale, gospodaria casei este compusa din locuinta propriu-zisa si anexele dispuse fie in partea laterala a casei, fie spre fundul curtii. Toate aceste anexe au o functionalitate bine definita, cu o stransa legatura cu ocupatiile cotidiene: bucataria de vara, grajdul pentru vite, samalacul pentru nutret, saiaua pentru oi, cuptorul.
Pamantul, piatra si stuful sunt cele trei elemente centrale ale constructiilor din delta. Temelia caselor este din piatra, peretii sunt din pamant sub forma de chirpici sau ceamur, invelitoarea din lemn, iar invelisul din stuf. Materialele specifice pentru constructia casei sunt: nuielele, pamantul prelucrat sub forma de chirpici sau ceamur, stuful, olana, lemnul. Casele sunt in general cu fatade in culori albe sau albastre, uneori cu elementele decorative ce trimit catre mitologia slava, realizate din scanduri de lemn prin tehnica traforajului. Gardul din lemn este si el vopsit in albastru si, adesea, la streasina atarna ghivece de flori, aducand un plus de culoare.
Usor de observat la casele vechi, peretele lateral dinspre strada prezinta frecvent o prispa cu stalpi. Casele construite in anii 1920 -1930 au temelie inalta, pridvor fara prispa, fiind acoperite cu invelis de tabla. In anii 1950-1960 s-au impus arcadele si colonadele. Din 2008 este in vigoare un regulament care stabileste normele de construire in acest areal etnografic. Nicio locuinta noua nu trebuie ridicata fara a fi in armonie cu arhitectura traditionala. Din pacate, regulamentul exista, vointa nu.
loading…