Fetița mea (îi spun așa, chiar dacă are 27 de ani și, probabil, la fel o voi alinta și când va avea 40) merge în cluburi, la concerte și îi place muzica rock, așa cum fac milioane de alți tineri din România. Dacă pentru voi, imbecililor, asta înseamnă că este satanistă, recunosc – sunt o mamă de satanistă. Ioana ar fi putut să fie și la concertul din Colectiv. Nu a fost, pentru că era prea obosită după o săptămână încărcată la serviciu. Nu dați ochii peste cap, neghiobilor, are un job la o multinațională din Capitală, așa cum au avut mulți dintre tinerii care s-au prăpădit în acea noapte, ca și cei care se zbat acum între viață și moarte, ca și alte mii cu domiciliul stabil în te miri ce oraș din România! Muncesc acolo, departe de mama care nu are cum să le pună pe masă o ciorbă caldă și de tata care i-ar fi schimbat becul ars, pentru că în ale lor localități, municipii, orașe sau comune cu greu ar fi găsit un job. Și, dacă, totuși, îl găseau nu se datora facultăților sau masterelor luate cu brio, ci doar dacă aveau o pilă pe unde trebuie, părinții lor făceau parte din cercul de putere al vremelnicei forțe politice instalate la conducerea locală sau, pur și umplu, dădeau șpaga de rigoare.
Nu faceți fețe-fețe, tâmpiților! Ioana, fata mea, are un job așa cum au milioane de tineri în această Românie pe care o doare în cot, ca să nu spun altundeva, de soarta lor. Au locuri de muncă în orașele sau satele în care s-au născut, drept este că la niște joburi ce nu au prea multe în comun cu școlile absolvite. Lucrează pe bani puțini pe la te miri ce patroni semianalfabeți sau cu te miri ce șefi care nu au habar de ceva, dar fac parte din partidul care trebuie, alături de nepoții, copiii sau amantele cui trebuie. Iar din prăpăditele lor de salarii și-au permis să ia un bilet la un concert rock ori s-au dus într-un club să asculte o trupă ce venea să cânte în provincie. Oricare dintre ei putea să fie victimă a unei tragedii similare celei din clubul Colectiv, că doar nu-și imaginează cineva că sunt puține locațiile din țară sau din București ce funcționează alandala, dar nu m-ar mira ca oastea idioților să decreteze că toți sunt sataniști.
Și, până la urmă, mai bine să fie catalogați așa decât să facă parte dintr-o oaste de imbecili în fruntea căreia s-a așezat Aurelian Pavelescu. Cel care între două tâmpenii politice debitate la televizor și între trei (dacă nu cumva mai multe) alianțe imbecile, bașca o distrugere de partid istoric, consideră că toți tinerii care merg în cluburi sunt niște descreierați ce „consumă alcool, nicotină și chiar droguri, ascultă muzică în ritmuri demențiale, cu sonor la maxim care le zguduie creierii“. Mai mult decât atât, ipochimenul se mai și întreabă „cine sunt acești tineri pe care nu îi vezi în biblioteci sau biserici și cine sunt părinții lor?“.
Pavelescule, eu sunt mama unei tinere care merge la concerte, în cluburi și ascultă rock. Și ca Ioana sunt mii de tineri în România. Și dacă în mintea ta asta înseamnă că toți trag pe nas ori se întorc de acolo mangă pe trei cărări, înseamnă că tu chiar ai creierii zguduiți. Și nu de muzică rock, cea pe care susții că nu o asculți cu volumul la maximum (sunt tare curioasă cum ai reușit să savurezi, pe șoptite, U 2, Pink Floyd, Led Zeppelin, The Dors, AC/DC, AXL Rose, Queen, Guns’N Roses, Nirvana, Rolling Stone și chiar The Beatles), ci de… imbecilitate. Pavelescule, eu sunt mama unei tinere care a cântat într-o trupă rock, fiind eleva unui liceu de elită din Constanța. Și ca ea sunt mii de tineri în România surdă la talentele copiilor ei. Pavelescule, eu sunt mama unei tinere care își punea căștile pe urechi și asculta rock atunci când alerga între două facultăți sau când dădea o fugă la autogară să ridice pachetul cu mâncare pe care îl trimiteam săptămânal. Pachet în care, printre blidele de ciorbă băgate la congelator de cu seară, ca nu cumva să se verse până la București, cele cu tocăniță de pipote, înghețate și ele, și plăcinta făcută de mamaie, strecuram și ceva bănuți. Bani din care Ioana își cumpăra și un bilet la un concert rock, dar și la unul simfonic, se ducea în cluburi, dar și la Teatrul Național. Și ca Ioana sunt mii de tineri în România oarbă la eforturile lor.
Pavelescule eu sunt mama unei tinere care a avut prima pereche de cizme din piele din primul salariu câștigat de ea, pentru că a ei mamă a preferat să investească banii în educația copilului și să-i cumpere încălțări de la Nice Price sau de la tănticile ce dădeau, pe datorie, ghete cărate cu plasa din Turcia. Și ca mine sunt mii de părinți în România nepăsătoare față de zbaterile lor. Pavelescule, eu sunt mama unei tinere care acum se întreține singură, plătește taxe și impozite, își cumpără câte bilete vrea, la orice fel de concert și merge în cluburi pentru a asculta o trupă rock. Și ca ea sunt mii de tineri în România pe care nu au părăsit-o, chiar dacă ea nu a făcut mare lucru pentru a-i determina să rămână în țară. Și, dacă pentru tine și ceata de imbecili ce postează pe bloguri și Facebook toate tâmpeniile, asta înseamnă că sunt sataniști și merită soarta tinerilor din clubul Colectiv, cei pentru care, în tâmpenia voastră, nu trebuiau decretate trei zile de doliu național, să te ierte Dumnezeu! CITEȘTE PE BLOG CONTINUAREA ARTICOLULUI.
loading…