“Sunt atât de fericit încât îmi este teamă că se va întâmpla ceva rău”, aceasta este o afirmaţie care poate ascunde mai mult decât pare, sunt de părere psihologii. Teama de fericire se poate încadra în categoria fobiilor, iar persoanele predispuse la o astfel de problemă se confruntă cu ceea ce se numeşte percepţie selectivă asupra vieţii.
Frica de şerpi, de înălţimi, de paianjeni se numără printre fobiile des întâlnite, dar pare paradoxal ca unei persoane să-i fie teamă de emoţiile care o inundă atunci când are motiv să se simtă fericită. Este foarte posibil, totuşi, după cum s-a convins psihologul Peter Lambrou, care explică în cartea sa, “Codes to Joy”, cum se poate transforma o emoţie naturală şi cât se poate de pozitivă în motiv de teamă pentru multe persoane.
Psihologul a început să studieze posibilitatea acestui nou tip de fobie după ce s-a confruntat cu mai multe cazuri la cabinet, printre care şi cel al unei femei în floarea vârstei care, în urma mai multor şedinţe de terapie pentru anxietatea legată iniţial de profesia ei, a ajuns să mărturisească faptul că îi este teamă să se simtă cu adevărat fericită. Surprins de această dezvăluire, psihologul a întrebat-o ce îi este teamă că se va întâmpla dacă îşi permite să se simtă fericită. Pacienta i-a explicat că ori de câte ori avea motive să devină fericită şi să se simtă bucuroasă, această perioadă pozitivă din viaţa ei avea să fie invariabil urmată de un episod dureros, nefericit. Lucru care i se întâmplase de când se ştia.
Astfel a ajuns psihologul la concluzia că femeia respectivă avea percepţie selectivă, în sensul că având aşteptări negative aceasta alegea evenimentele mai puţin plăcute din viaţa ei şi le dădea dimensiuni mult exagerate faţă de realitate, de cele mai multe ori. Într-un final s-a dovedit că această teamă permanentă de a se simţi fericită venea dintr-o întâmplare din perioada copilăriei, când întoarsă dintr-o tabără unde se simţise extraordinar de fericită a aflat că bunica ei, de care era extrem de ataşată, murise pe neaşteptate, cu doar câteva ore înainte să sosească acasă. De la acel moment a început să aibă o atitudine defensivă în faţa evenimentelor din viaţa ei, convinsă că orice lucru bun trebuie să fie urmat de ceva care ar fi adus în mod obligatoriu o experienţă tristă. În timp s-a educat să simtă astfel şi să-şi umbrească fiecare moment de fericire cu gândul că acesta anunţa venirea unei clipe triste.
În 2013, The Journal of Cross-Cultural Psychology publica un studiu în cadrul căruia se folosise o “Scală a Fricii de Fericire”, în dorinţa de a estima în ce măsură oamenii asociau sentimentele de fericire cu urmarea unui eveniment negativ, moment neplăcut care considerau că este un efect legat de existenţa momentului pozitiv. Studiul derulat de echipe de cercetători din Noua Zeelandă şi Marea Britanie a identificat mai multe conexiuni între teamă şi fericire. Astfel, persoanele predispuse la depresie se fereau să se implice în activităţi care le-ar fi putut face să se simtă mai fericite, convinse fiind că experimentarea unor emoţii pozitive ar fi dus inevitabil la dezamăgire şi tristeţe.
Citește aici continuare articolului.
Distribuie:23010
