România se va împrumuta la costuri de 2-3 ori mai mari dacă deficitul bugetar va ajunge la 3,5% în 2016, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României.
Potrivit cotidianul.ro, acel nivel de deficit sau unul de peste 3%, mai mare decât cel acceptat de Comisia Europeană, a fost adesea invocat de Consiliul Fiscal şi de Bruxelles după desele măsuri de relaxare fiscală luate fie de fostul guvern Ponta fie de Parlamentul României.
Azi, România se împrumută la minime istorice. Luna trecută, de exemplu, România a înregistrat cel mai redus cost de finanţare, după ce a plasat o emisiune de eurobonduri pe 10 ani cu o dobândă de 2,84%. Pentru emisiunea scadentă peste 20 de ani, randamentul titlurilor de stat a fost de 3,93%.
Oficialul BNR susţine că după aceste minime istorice, costul creditului va creşte pentru că baza, şi anume indicii Euribor şi Libor, nu va rămâne la acelaşi nivel. „Nu se va întâmpla peste noapte dacă ne ducem cu deficitul la 3,5%, mai ales ca avem acest buffer (rezerva financiară, n.r.) de 4% din PIB la Ministerul de Finanţe, care va reduce mult costul iniţial. Nicio bancă nu o să ceară bani mulţi deodată, aşa cum s-a văzut deja, când Ministerul Finanţelor a refuzat toate ofertele şi s-a dus costul în jos imediat. Ăsta este avantajul acestui buffer, însă acesta durează cât durează”, a afirmat Rădulescu.
Potrivit acestuia, România îşi poate permite un deficit bugetar mai mare decât MTO (obiectivul pe termen mediu, n.r.), însă doar pentru un an, şi cu condiţia ca depăşirea să fie limitată la un procent, maxim două.
„Nivelul stabilit prin MTO (1% din PIB – n.r.) este nivelul care ne asigură în acelaşi timp menţinerea datoriei publice într-un palier suportabil raportat la PIB, scăderea în timp a acesteia ca pondere în PIB pentru a o face finanţabilă pe termen lung şi un deficit care să nu sugrume creşterea economică.
Nivelul pe care l-am calculat de deficit public acceptabil pe termen mediu este cel numit MTO, pe termen mediu. Dacă se întâmplă un an să nu fie aşa, nu este o catastrofă, dar să nu fie depăşit acest nivel cu 6 -7 procente. Dacă este depăşit cu un procent, unu şi jumătate, două, nu se întâmplă nicio catastrofă”, a explicat Rădulescu în cadrul unei conferinţe de specialitate. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, spune la rândul său că angajamentul noului Guvern este important, având în vedere că este decis să fie foarte grijuliu cu cheltuielile.
„Comisia Europeană spune că putem să ducem deficitul până la 3% din PIB. Dar 3% este nivelul maxim. Pentru România, a atinge 3% este nivelul de pericol, pentru că de acolo, oricând poţi să te duci la 4% la 5% pentru dacă ai dat drumul la cheltuieli. Aşa că trebuie să ne întoarcem la acest deficit strâns”, a afirmat Vasilescu. Guvernul investit al lui Dacian Cioloş va avea în faţă, chiar în primele săptămâni, o situaţie destul de complicată generată de un gol în buget de aproape 14 miliarde de lei creat în urma creşterii salariilor bugetarilor cu 10% precum şi a scăderii TVA, de la 1 ianuarie, cu 4 puncte procentuale.
La aceste presiuni pe buget se adaugă alte măsuri de relaxare fiscală luate pe tot parcursul anului 2015 de către Guvernul Ponta, mult criticate de Comisia Europeană, FMI, Consiliul Fiscal sau Banca Naţională. S-au mărit pensiile militare, pensiile parlamentare, pensiile personalului aero-navigant, au fost triplate salariile demnitarilor, au crescut salariile medicilor, a scăzut TVA-ul la alimente, s-au dublat alocaţiile, copiilor.
Asta înseamnă un impact bugetar de 15 miliarde de lei pentru pensii şi salarii, la care se mai adaugă 7 miliarde de lei prin reducerea de taxe. În total 22 miliarde de lei minus în buget. De la 1 ianuarie mai adăugăm la acest pasiv încă 1,6 miliarde de lei ce rezultă din scăderea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%.
Toate acestea adâncesc deficitul, care se traduce prin împrumuturi mai mari pentru România, operaţiune cu care va avea de furcă noul guvern. Deficiul bugetar s-a menţinut până în prezent sub 2% în special datorită scăderii investiţiilor dar şi a creşterii sensibile a veniturilor la buget ca urmare a înteţirii constroalelor ANAF.
Vasilescu spune că în cazul în care toate măsurile anunţate vor fi acceptate, Guvernul va trebui să echilibreze cheltuielile, pentru că acestea nu pot să sară peste un deficit optim. Rădulescu precizează că salariile se pot mări dar în paralel cu scăderea numărului de salariaţi, iar actualul Guvern, fiind unul de tehnocraţi, îşi poate permite acest lucru, având în vedere că nu participă la alegeri.
loading…
