România a ajuns să fie privită de pieţele externe ca un plasament cu grad mai scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor coborând spre 120 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani, după ce la începutul crizei economice mondiale cotaţia a sărit şi peste 700 de puncte de bază.
Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici. În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care
s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere. Dar scăderea CDS-urilor nu s-a reflectat pe deplin şi în diminuarea dobânzilor plătite de populaţie şi companii pentru împrumuturile contractate în euro.
„Nereflectarea fidelă a scăderii primei CDS în ratele băncilor pare să fie produsul unei oferte mai puţin generoase a acestor produse, modificarea paletei produselor mergând până la eliminarea produselor de creditare în valută pentru populaţie în cazul unor instituţii lider. Această modificare a generozităţii apare în contextul regândirii relaţiilor dintre băncile-mamă şi cele ce operează în regiunea noastră, relaţiile noi presupunând o dependenţă mai puţin pronunţată“, spune Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
Dobânzile la creditele în lei şi cele în euro sunt influenţate de două componente principale: inflaţia din România în cazul împrumuturilor în lei şi CDS la împrumuturile în valută. Atât inflaţia, cât şi CDS-urile au avut o tendinţă de scădere, iar diferenţa dintre dobânzile la creditele în lei şi cele în euro s-a diminuat foarte mult, spune Aurelian Dochia, analist economic.
„România a dat dovadă de rezistenţă mai mare din punct de vedere economic comparativ cu alte ţări. România a trecut peste programul de austeritate fără dificultăţi foarte mari şi a ajuns una dintre puţinele ţări europene care au indicatori macro foarte buni. Cred că investitorii şi-au remodelat privirea asupra României – ne văd mai bine şi ne împrumută mai bine“, afirmă Dochia.
Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice. Mai multe aici.
loading…
