În anii 1700, preţ de aproape 50 de ani, ţăranii români din Transilvania şi-au lăsat baltă pământul unde s-au născut şi au crescut şi s-au mutat în Moldova. Aceştia erau alungaţi de regulile impuse de habsburgi, dar şi de abuzurile conducătorilor saşi.
În anii 1700, doar din judeţul Bistriţa-Năsăud peste 1500 de persoane au ales să treacă împreună cu familia, căţelul şi purcelul Carpaţii şi şă-şi construiască o nouă viaţă în Moldova.
Fenomenul, care s-a întins pe aproape 50 de ani poartă numele de „bejenie” şi se datorează în mare parte comportamentul habsburgilor, care controlau Transilvania.
Ce i-a nemulţumit atât de tare pe ţăranii români şi i-a determinat să-şi ia lumea în cap şi să-şi părăsească pământul natal? Au contat taxele, dările şi dijmele din cereale şi alte produse. Ţăranilor nu le-a picat bine nici când li s-a interzis vânătoarea şi pescuitul. Asta în condiţiile în care erau obligaţi să participe pentru bunăstarea judelui la vânătoare şi perscuit, altfel erau bătuţi fără milă. CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
loading…