Statul Islamic trece la un alt nivel. ISIS a creat un nou tip de război şi răspândeşte teroarea dincolo de Siria şi Irak: de la „duşmanul apropiat“ la „duşmanul îndepărtat“.

Baia de sânge din Paris, cu şase atacuri simultane bine coordonate soldate cu 132 de morţi şi sute de răniţi, dezvăluie o strategie care face apel la acte spectaculoase de violenţă contra civililor. Pentru prima oară, Statul Islamic, cunoscut şi ca ISIS, ISIL sau Daech, a angajat o campanie planificată de atacuri teroriste vizând producerea de enorme pierderi civile pe un teritoriu îndepărtat, forţând numeroşi responsabili ai serviciilor antitero din SUA şi din Europa să recalibreze evaluarea lor asupra grupului. „Ei au traversat un soi de Rubicon, au schimbat reflexia asupra ţintirii duşmanilor lor”, declară William McCants de la Brookings Institute, autorul cărţii Apocalipsa ISIS. Când braţul egiptean al SI a revendicat responsabilitatea distrugerii unui avion de linie rusesc deasupra Sinaiului, unii analişti s-au întrebat dacă aşa-numita „Provincia Sinai” a acţionat din proprie iniţiativă cu riscul unei reacţii militare ruse asupra grupului-mamă în Siria şi în Irak.

Dar, atacurile din Paris şi Beirut, revendicate de Statul Islamic par să fi reglat problema şi a convins scepticii că „centrala” a cerut aceste atentate. „Există o schimbare radicală a percepţiei teroriştilor că de acum pot acţiona la Paris aşa cum acţionează în Siria şi în Irak”, estimează Mathieu Guidere, specialist în terorism la Universitatea din Toulouse. „Cu această acţiune a fost spulberată o barieră psihologică”. În momentul în care responsabilii occidentali erau preocupaţi de atacuri teroriste cu aşa-numiţii lupi solitari, teribile prin caracterul lor aleatoriu, dar cu număr redus de victime, atentatele de la Paris au aprins spectrul coordonării, atacurilor cu mari pierderi şi implicarea unui număr relativ important de autori. Occidentalii consideră că asaltul din Paris poartă marca atacurilor complexe ale Al Qaeda ca cel din Mumbai din 2008, când zece militanţi islamişti au ucis 164 de persoane în timpul asaltului de patru zile asupra oraşului indian cu tiruri de arme şi bombardamente.

Al Qaeda, „strămoşul” principal al Statului Islamic, şi-a construit identitatea în jurul atacurilor spectaculoase – cel mai sângeros fiind cel din 11 septembrie 2001 din SUA – pentru că liderii reţelei teroriste se vedeau drept insurgenţi care căutau răsturnarea guvernelor arabe, pe care le considerau apostate. Al Qaeda voia să ademenească Occidentul în acţiuni militare care să destabilizeze statele arabe. Statul Islamic, în schimb se declară un stat şi încearcă probabil să utilizeze marile atentate teroriste în modul în care o putere mai convenţională ar putea utiliza forţa aeriană ca tehnică a politicii sale de apărare, de a exercita represalii contra atacurilor inamice şi să caute să le descurajeze.

Obiectivul jihadiştilor SI este „un război de gherilă urbană ne-convenţional”. Confruntat cu înfrângeri în teren, chiar în fieful „califatului” pe care l-a instaurat în Siria şi în Irak şi cu intensificarea loviturilor aeriene ale coaliţiei internaţionale condusă de SUA, grupul Statul Islamic a decis în septembrie să-şi extindă lupta în Franţa şi în alte ţări. Reuters citează un combatant al SI întâlnit în Siria potrivit căruia purtătorul de cuvânt al grupului sunnit ultra-radical, Abu Mohammad al-Adnani, a dat consemnul de acţiune în străinătate. El a trimis un ordin scris tuturor sectoarelor şi tuturor brigăzilor de securitate „să înceapă să acţioneze, în special în Liban şi în Turcia”. Combatantul citat de Reuters a precizat că „Liban şi Franţa şi alte locuri fac parte din operaţiunile ordonate acum două luni”, conform românialiberă.

loading…

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here