Tradiţii şi superstiţii de Bobotează. De ce se îmbulzesc românii la butoaiele cu Aghiasma Mare
Home > Tradiţii şi superstiţii de Bobotează. De ce se îmbulzesc românii la butoaiele cu Aghiasma Mare
Prima mare sărbătoare a anului, semnificând Botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul completează, alături de Crăciun şi Înviere, Sfânta Treime a sărbătorilor ortodoxe. Este ziua în care românii ortodocşi merg la biserică pentru a primi Aghiasma Mare şi ziua în care, în localităţile de la malul unor râuri, la malul Dunării sau pe ţărmul mării preotul aruncă o cruce după care flăcăii curajoşi înoată. Se spune că Aghiasma Mare este o apă tămăduitoare şi nu este folosită decât în situaţii dificile de boli sau probleme grave. Celebrarea Epifaniei, în denumirea greacă, începe la 2 ianuarie, când se serbează Înainte-Prăznuirea Botezului Domnului. Preoţii merg în casele enoriaşilor cu busuiocul udat cu apă sfinţită, pentru a le da binecuvântarea. În Ajunul Bobotezei, zi în care se ţine post, apa este sfinţită la biserică, devenind Aghiasma Mare.
Locul unde are loc cea mai mare sărbătoare religioasă în aer liber este fără doar şi poate la malul mării. Sărbătoarea începe dimineaţa, la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa, unde Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, oficiază Sfânta Liturghie. După slujbă, clerul şi credincioşii pornesc în procesiune spre faleza Cazinoului, unde este oficiată slujba de sfinţire a apei. Conform tradiţiei, arhiepiscopul aruncă în apa mării trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoşi care speră să le meargă bine tot anul.
După ritual este împărţită aghiasma. Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 120.000 de sticluţe care au fost etichetate şi umplute din timp. Credincioşii îndură cu stoicism vestitul ger al Bobotezei pentru a lua acasă Aghiasma – apa sfinţită care poate fi păstrată ani în şir, fără să se altereze. „Toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă“, spune rugăciunea de la sfinţirea apei. Părintele Tănăsescu: cele trei cruci simbolizează credinţa, nădejdea şi dragostea. În fiecare an, la 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă celebrează creştinarea lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Momentul de botez al Mântuitorului are o semnificaţie aparte în religie, pentru că atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Misiunea lui Iisus este dezvăluită de însuşi Dumnezeu, Tatăl ceresc.
Citește continuarea aici
