Mulți oameni amână din când în când. Iar de cele mai multe ori nu este atât de grav: să nu speli rufele pentru câteva zile sau să pierzi 15 minute pe Facebook.
Dar amânarea poate crea probleme mari pentru mulți oameni-la muncă, la școală sau acasă. Gândește-te la toți oamenii care se gândesc să economisească pentru pensie dar totuși nu o fac. Sau oameni cu obezitate sau diabet care continuă să-și spună: „Încep să mănânc bine de mâine!”, dar nu o fac. Cam 5% din populație are o asemenea problemă cu amânarea încât le afectează serios viața.
Nimic din toate astea nu pare logic. Cum pot oamenii să aibă asemenea intenții bune și totuși să nu le poată urma? Înțelepciunea convențională a arătat că amânarea ține de managementul timpului sărac și de lipsa voinței. Dar cel mai recent cercetătorii au arătat ca amânarea ține de modul în care creierul și emoțiile lucrează. Astfel încât amânarea constă într-un mecanism de adaptare. Când oamenii amână ei recurg la evitarea sarcinilor neplăcute, în locul a ceva ce oferă un impuls stării de spirit personale. Amânarea crează rușine și vină- ceea ce-i face pe oameni să amâne lucruri în continuare și creează astfel un cerc vicios. Dar dacă înțelegem de ce creierele noastre le place atât de mult să amâne am putea găsi noi modalități de a evita.

De exemplu, psihologul Tim Pychyl a arătat că elevii care se iartă pentru amânare sunt mai puțin probabil de a amâna din nou. Profesorul lucrează la Universitatea Carleton din Ottawa, Canada studiază „amânarea” timp de 19 ani. Am vorbit cu el despre cum oamenii amână și mai ales despre felul în care pot opri asta.
Oamenii care amână folosesc evitarea pentru a face față emoțiilor, dar multe dintre ele sunt emoții inconștiente. Deci vedem asta ca o metodă de a ne simți bine. Și este legată de lipsa de auto-reglementare. Pot simplifica că fiecare avem în noi „un copil de 6 ani” care ne spune mai mereu „nu vreau să o fac, nu mă simt în stare”.

 

Ema Horju

 

 

loading…

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here