Gradul de fericire nu poate fi măsurat!
Potrivit unui studiu Harvard Business School, psihologul Sonja Lyubomirsky a ajuns la concluzia că fericirea depinde în proporţie de 50% de genele noastre, 10% de circumstanţele vieţii, iar 40% de propriile noastre acţiuni.
Gândurile pozitive, adaugă psihologii, nu sunt abordări naive în legătură cu problemele inerente ale vieţii, ci un mecanism de apărare a sistemului nervos. Emoţiile pozitive au capacitatea de a-i oferi unei persoane mai multe răspunsuri la problemele cu care se confruntă decât abordările negative.
Persoanele optimiste au mai multe şanse de a fi fericite.
Fericirea nu duce neapărat la o productivitate mai mare.
Fericirea poate fi obositoare.
Urmărirea acesteia poate duce la nefericire și o confirmă chiar un experiment psihologic desfășurat de curând: cercetătorii și-au rugat subiecții să urmărească un film care, în mod normal i-ar face fericiți – un sportiv care câștigă o medalie și un titlu important în cariera lui. Înainte de asta însă, o parte dintre aceștia au fost puși să citească un pasaj despre importanța fericirii în viață. O altă parte nu. Știți care au fost rezultatele experimentului? Subiecții care au citit pasajul s-au bucurat mai puțin la vizionarea filmului.
Fericirea poate dăuna relației cu șeful tău.
Dacă asociem locul de muncă cu un loc în care găsim fericire, mai târziu vom asocia șeful cu un părinte. Sociologul Susanne Ekmann a scris într-un studiu că cei care se așteaptă ca munca să îi facă fericiți devin instabili emoțional și dependenți. Aceștia s-ar aștepta, mai devreme sau mai târziu ca managerii lor să le ofere recunoștință dar și o stabilitate emoțională. Având în vedere acest lucru, atunci când așteptările nu le sunt onorate, acești angajați vor avea, după cum a declarat sociologul, tendința de a exagera și de a fi irascibili. Ba chiar deprimaţi, scrie cariereonline.ro
Articol redactat de Lavinia Leopa
loading…
Abonare
Distribuie:0000
