Controversată, lăudată sau hulită, masoneria a fost de-a lungul timpului sursă de dezbateri fără sfârşit. Învăluiţi de mister şi secrete, cunoscătorii spun că masonii au fost şi sunt cei care, în spatele uşilor închise, dictează toate deciziile politice la nivel înalt, iar membrii acestor grupuri sunt infiltraţi în poziţii-cheie în aproape toate ţările lumii. Nici România nu făcut excepţie de-a lungul istoriei ei.
Lumea masoneriei este o lume închisă pentru oamenii care nu ocupă niciun loc în societate, dar stârneşte controverse ori de câte ori subiectul revine în atenţia opiniei publice.
Francmasoneria, spun reprezentanţi de la Marea Lojă Naţională din România, a fost o asociaţie a zidarilor liberi. În Evul Mediu francez, franc desemna pe cineva scutit de plata oricărei taxe feudale, iar situaţia privilegiată a acestei asociaţii a constructorilor medievali venea din faptul că aceştia erau oamenii care puneau cărămidă peste cărămidă pentru a ridica bisericile şi catedrale de atunci, scrie adevarul.ro
“Toate domurile şi catedralele artei gotice europene au fost ridicate de francmasoni”, după cum se specifică pe site-ul Lojei Naţionale.
Din secolul al X-lea, timp de şapte sute de ani, aceasta ar fi fost principala îndeletnicire a Francmasoneriei, de unde a primit porecla de “Francmasoneria operativă”, o societate secretă în cadrul căreia se găseau două mari strategii tipice acestui tip de societate: iniţiere ezoterică şi jurământ de păstrare a secretului. De asemenea, cei care făceau parte din comunitate avea parole, semne, o vestimentaţie specială, dar şi un alfabet secret pe care doar ei îl foloseau.
Unul dintre ei a fost Alexandru Paleologu, Alecu aşa cum era cunoscut de prieteni, figurând pe site-ul Marii Loje Regulare a României printre masonii de seamă. S-a născut în Bucureşti, în anul 1919, şi s-a stins la 86 de ani. A fost unul dintre numele marcante ale Bucureştiului şi s-a remarcat de-a lungul vremii ca scriitor, eseist, critic literar, diplomat, dar şi om politic.
Societatea masonică a avut, ca orice breaslă, în stadiul operativ, trei grade: ucenic, calfă şi maestru, grade care au rămas până în zilele noastre cele trei prime stadii iniţiatice ale sistemelor ritualice masonice, care constituie Francmasoneria Speculativă.
În ceea ce priveşte motivele pentru care zidarii decideau să se adune sub umbrela Francmasoneriei, Marea Lojă Naţională precizează că aceştia voiau să-şi păstreze şi să-şi transmită în siguranţă secretul profesional. În secolul al XVI-lea, odată cu tipărirea cărţilor şi extinderea stilului renascentist, secretul profesional a fost, practic, distrus, iar existenţa unei bresle a constructorilor nu mai era justificată.
Oameni de cultură şi aristrocraţi au început să fie interesaţi de un loc în societate, căutând un loc în care se puteau perfecţiona spiritual în libertate, egalitate şi fraternitate. Din masoni acceptaţi, aşa cum erau numiţi la început, la sfârşitul secolului al XVII-lea, aceştia ocupau cea mai mare parte a lojilor.
“Acum este momentul când Francmasoneria se transformă dintr-o societate operativă într-o societate speculativă, adică în ceea ce ea este astăzi”, se precizează pe site-ul Marii Loje Naţionale din România.
Părintele masoneriei din România şi-a iniţiat fiicele la Mangalia. Maria şi Elena, fetele lui Constantin Moroiu, au fost primele femei mason din România Constantin Moroiu este considerat părintele primei Mari Loji din ţara noastră.
Stabilit la malul mării, în Constanţa şi apoi la Mangalia, Moroiu şi-a iniţiat fiicele în masonerie. Maria şi Elena Moroiu au devenit astfel primele femei mason din România. Revenirea Dobrogei la Patria-mamă, după Războiul de Independenţă din 1877, a adus emanciparea în fostul paşalâc.
loading…
Abonare
Distribuie:0030