Trei zile de doliu naţional, acesta este expresia modestului omagiu pe care, fiecare dintre noi şi toţi, împreună, trebuie şi putem să îl aducem celor 27 de victime care au murit, nevinovate, în acea mizerie de club care îşi înscrise pe firmă cuvântul „Colectiv”. Nenorocirea petrecându-se la doar două zile după ce, la Râmnicu Vâlcea, un psihopat a înjunghiat în plină stradă o tânără. De data, însă, situaţia este mult mai complicată,iar implicaţii deosebit de complexe. Ceea ce înseamnă că s-a ajuns la o limită maximă şi că se impune o intervenţie categorică, imediată.
Dacă nu aş fi, eu însumi, copleşit de ceea durerea pe care o trăim în aceste zile, aş spune că o asemenea nedreapta încercare ne-a făcut să redescoperim adevăratele înţelesuri ale cuvântului „colectivitate”. Cozile la care stau, în toată ţara, oameni de toate vârstele pentru a dona sânge pentru salvarea vieţii celor aflaţi în spitale sunt o dovadă, dar nu şi singura, că suntem o colectivitate şi nu doar o sumă aritmetică de indivizi.
CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
loading…
