Am profitat de prezența noastră la una dintre dezbaterile organizate zilele acestea pe teme europene și am pus câteva întrebări unuia dintre europarlamentarii cu experiență care vine în fața publicului elector pentru a cere un nou mandat, doamna Ramona Mănescu:
Reporter:
În dezbaterea de azi, ați menționat că ați colaborat în mandatul precedent cu domnul Victor Boștinaru, europarlamentar din partea PSD. Cum vedeți viitoarea colaborare a europarlamentarilor PNL cu cei PSD, în condițiile destrămării USL?
Ramona Mănescu:
Din experiența celor aproape șase ani în Parlamentul European, vă pot spune că europarlamentarii care reprezintă România la Bruxelles, pe proiecte care vizează România, întotdeauna colaborează. Există o informare și o consultare reciprocă precum și o coordonare în momentul votului. În privința colaborării cu domnul Boștinaru, ea a început cu mult înainte existenței chiar și a ideii de USL. Încă din 2007 a existat această relație și vă pot da exemplul expoziție de fotografie dedicată Deltei Dunării – “Delta Dunării: Patrimoniu european”, însoțită de prima conferință de profil la Parlamentul European, cu tema “Delta Dunării: natură și dezvoltare durabilă în Europa”, pe care le-am organizat împreună cu domnul Victor Boștinaru, cu implicarea ambelor grupuri politice (ALDE și PES).
Colaborarea europarlamentarilor români în Parlamentul European este foarte importantă atunci când vorbim de proiecte de interes pentru România. În astfel de cazuri fiecare dintre noi discută cu colegii din grupul său politic, informează și adună sprijin astfel încât, la momentul votului, să existe acea majoritate necesară, iar interesele României să fie respectate.
Sunt sigură că din acest punct de vedere lucrurile nu se vor schimba nici pe viitor, ci din contră, experiența acumulată va ajuta în strângerea sprijinului pentru proiectele care generează efecte pozitive în viața românilor, iar când sunt cazuri de situații defavorabile acestea să fie evitate sau compensate.
Reporter:
Dacă vorbiți despre proiecte de interes pentru România, ne puteți da un exemplu concret, de impact, asupra modului în care de la Bruxelles poate fi ajutată România, cum pot beneficia românii de o viață mai bună?
Ramona Mănescu:
Bineînțeles! Și sunt atât de multe! Dar voi alege un exemplu pe care îl prezint zilele acestea tuturor primarilor și președinților de consilii județene cu care vorbesc, o idee care îmi este dragă și la a cărei punere în practică, printre altele, mă voi dedica în următorul mandat.
Puțini știu că la Bruxelles sunt în acest moment aproape 400 de reprezentanțe ale diferitelor regiuni europene. De la regiunea Baden-Württemberg din Germania până la regiunea Valencia din Spania, dar și de la regiunea Marmara – Turcia până la regiunea Sarajevo din Bosnia-Herzegovina. De ce regiunile României să nu aibă, fiecare, birouri de reprezentare directă la Bruxelles? Astăzi, din partea română, sunt reprezentate doar “Uniunea Națională a Consiliilor Județene”, “Asociaţia Municipiilor din România” și ADR Vest. Țări mai mici și care nu sunt încă membre ale Uniunii Europene sunt mai bine reprezentate!
Cum sunt reprezentate? Vă dau un singur exemplu: regiunea Valencia a accesat direct la Bruxelles prin biroul de acolo, fonduri de peste 100 de milioane de euro, prin depunerea și câștigarea finanțării pentru mai mult de 30 de proiecte. Realizarea de proiecte înseamnă investiții, înseamnă crearea de noi locuri de muncă, înseamnă venituri mai mari și pentru oameni dar și pentru bugetele locale, înseamnă o viață mai bună pentru români.
De ce să nu facem și noi același lucru? De ce să așteptăm fonduri doar de la București când putem accesa fonduri importante direct la Bruxelles? Acesta este un proiect concret, realizabil, cu rezultate palpabile care se traduc imediat într-o viață mai bună pentru români. Și din aceste motive voi sprijini regiunile din România să vină la Bruxelles, în ce formă agreează ele, să își deschidă birouri, să își dezvolte atât de necesara rețea de contacte și să acceseze direct de acolo, prin proiecte, banii europeni.
Reporter:
O ultimă întrebare doamna Mănescu, pentru că ați vorbit de bani europeni și de regiuni. Procesul de accesare a fondurilor europene a fost foarte greoi pentru România timp de aproximativ cinci ani. Credeți că, în contextul proiectului de regionalizare, structurile care vor fi nou create sunt pregătite să acceseze cu succes fondurile europene sau va exista o perioadă de învățare de mai mulți ani?
Ramona Mănescu:
În România există deja Agenția de Dezvoltare Regională de o bună bucată de vreme. Ea a fost înființată încă din 1998 prin Legea privind dezvoltarea regională. Ulterior, prin legea 315 din 2004 s-au creat regiunile de dezvoltare și cele 8 ADR-uri. De atunci, aceste agenții au trecut prin experiența administrării programelor Phare, SAPARD și ISPA, apoi, din 2007, a instrumentelor structurale și de coeziune.
Se creează astfel avantajul ca aceste structuri să nu pornească de la zero în momentul trecerii la o nouă formă de organizare a regiunilor de dezvoltare. Pot spune că deja s-a acumulat o experiență importantă și există know-how-ul necesar.
Întârzierile, blocajele și problemele apărute în gestionarea programelor de finanțare aferente perioadei 2007-2013 au fost generate, în cea mai mare parte, de către structurile administrației centrale implicate, de către ministere. Aici, procedurile de achiziții, lipsa de capacitate instituțională, lipsa de experiență la nivelul resurselor umane, birocrația foarte stufoasă, toate acestea au dus la situația de azi când trebuie salvat ce mai este de salvat, pe ultima sută de metri.
La nivelul regiunilor, a structurilor administrative, se va putea face un transfer de experiență. Cunoștințele acumulate în perioada ce tocmai s-a încheiat la 31 decembrie 2013 nu se pierd și vor avea aplicabilitate și în noile condiții.
Această experiență anterioară este esențială pentru că, în mod evident, nu ne mai putem permite o altă perioadă “de învățare” care să dureze ani la rând.
Distribuie:0000
